Administrația președintelui Donald Trump ia în calcul folosirea contractorilor militari privați pentru protejarea infrastructurii petroliere și energetice din Venezuela, în locul desfășurării de trupe americane, potrivit unor surse familiarizate cu planurile discutate la Washington.
Deși Donald Trump nu a exclus complet o eventuală prezență militară a SUA în Venezuela, apropiați ai președintelui spun că acesta este reticent în a trimite soldați americani pentru o perioadă îndelungată. Această abordare ridică însă o problemă majoră după capturarea fostului președinte venezuelean Nicolás Maduro: cum pot fi protejate interesele economice americane într-o țară aflată într-un vid de putere.
Relansarea producției de petrol este considerată esențială pentru viziunea lui Trump asupra unei Venezuele post-Maduro. Însă pentru a convinge marile companii petroliere să revină într-o industrie aflată în colaps, administrația trebuie să ofere garanții solide de securitate — nu pe termen scurt, ci pentru ani de zile.
Rolul contractorilor privați
Discuțiile privind securizarea activelor petroliere se află într-un stadiu incipient, spun sursele, dar mai multe firme private de securitate și-au exprimat deja interesul. În trecut, Statele Unite au cheltuit sume considerabile pentru astfel de servicii: în timpul războiului din Irak, aproximativ 138 de miliarde de dolari au fost alocate contractorilor pentru securitate, logistică și reconstrucție, notează CNN.
Săptămâna trecută, Departamentul Apărării a transmis o solicitare de informații către companii private, cerând detalii despre capacitatea lor de a sprijini eventuale operațiuni americane în Venezuela. De asemenea, firmele de securitate au discutat cu Departamentul de Stat despre protejarea unei posibile redeschideri a ambasadei SUA la Caracas. Pentagonul a refuzat să comenteze oficial aceste informații.
Printre organizațiile menționate ca fiind bine poziționate se numără Grey Bull Rescue Foundation, formată din foști membri ai forțelor speciale americane, care ar fi ajutat-o anul trecut pe lidera opoziției, María Corina Machado, să părăsească Venezuela în secret.
O strategie controversată
Apelarea la contractori militari privați este o opțiune care atrage controverse. În ultimele două decenii, aceste firme au fost implicate în numeroase misiuni americane, dar au fost și asociate cu scandaluri, inclusiv acuzații de abuzuri asupra civililor și de profit din conflicte armate.
Surse indică faptul că ar putea fi luată în calcul și implicarea lui Erik Prince, fondatorul Blackwater și aliat controversat al lui Trump. Compania sa a avut un rol semnificativ în Irak după invazia din 2003, însă a fost criticată dur după un incident soldat cu moartea mai multor civili irakieni în 2007. Contactat pentru comentarii, Prince a refuzat să răspundă.
Reticența marilor companii petroliere
În ciuda eforturilor administrației Trump, unele companii petroliere majore rămân prudente. Directorul general al ExxonMobil, Darren Woods, i-a spus recent președintelui că Venezuela este, în prezent, „neinvestibilă”. Ulterior, Trump a declarat că este „înclinat” să excludă Exxon din eventualele proiecte din țară.
Analiștii spun că marile companii vor aștepta clarificări privind securitatea, mai ales în condițiile în care rămășițe ale vechiului regim și grupări armate sunt încă active.
„Întrebarea-cheie este dacă personalul poate lucra în siguranță acum și dacă va putea face acest lucru și peste câțiva ani”, afirmă Bob McNally, președintele firmei de consultanță Rapidan Energy.
Un mediu de securitate extrem de fragil
Venezuela se află sub avertisment de călătorie de nivel maxim emis de Departamentul de Stat al SUA, care invocă riscuri severe, inclusiv detenții arbitrare, violență, răpiri și lipsa infrastructurii medicale adecvate.
Pe lângă milițiile locale cunoscute sub numele de „colectivos”, în Venezuela sunt prezente și facțiuni ale grupărilor armate columbiene FARC și ELN, interesate în menținerea rutelor de trafic de droguri, avertizează analiștii. Orice presiune suplimentară asupra acestor grupuri ar putea transforma infrastructura petrolieră într-o țintă.
„Este o situație extrem de volatilă, iar activele energetice americane ar putea deveni obiective directe”, spune Theodore Kahn, analist specializat în Venezuela.
O prezență americană, dar nu militară
Potrivit surselor, planul administrației Trump nu vizează ocuparea țării sau protejarea unui guvern anume, ci securizarea infrastructurii petroliere și limitarea exporturilor ilegale de petrol către adversari ai SUA, precum Rusia, China, Iran și Cuba.
„Prezența americană nu înseamnă neapărat trupe americane”, a declarat o sursă apropiată administrației. „Poate însemna o prezență de securitate care să protejeze activele strategice.”
Pentru moment, rămâne neclar dacă această strategie va reuși să convingă atât companiile petroliere, cât și aliații internaționali, într-un context regional descris de analiști drept unul dintre cele mai instabile din lume.
